Schimbările climatice

Această hartă ne indică toate distanțele parcurse, înregistrate în lume, de avioane. Doar în anul 2000, avioanele de pasageri au acoperit o distanță totală de 25 de trilioane de kilometri (și numărul este în creștere). Acest număr de kilometri poate înconjura Pământul de 630.000 de ori. Spre deosebire de benzină și motorină, diesel și ulei, combustibilul de avion este scutit de plata accizelor. Acest lucru a înfuriat, cu precădere, persoanele care militează pentru protecția mediului înconjurător deoarece, într-adevăr, aeronavele, datorită emisiilor ridicate de dioxid de carbon (CO2), reprezintă una dintre cele mai dăunătoare mijloace de transport. Legislația europeană din 2005, însă, a făcut posibil ca kerosenul să fie taxat la nivel național, dar până acum doar Olanda și Norvegia au implementat această taxă. Mai mult, încă din 2012, traficul aerian din UE a introdus comercializarea emisiilor . Acest lucru înseamnă că toate companiile aeriene care operează pe teritoriul UE trebuie să cumpere drepturi de carbon. În 2012, traficul aerian doar din Europa a produs 133 de tone de CO2. Rolul pe care îl joacă aviația în producerea gazelor de seră înregistrează aproximativ un procentaj de 13%.

Această hartă prezintă emisiile auto la nivel global. În 2011, la nivel global, erau în jur de un miliard de vehicule cu motor, dintre care aproximativ 700 de miloane erau autoturisme. Se estimează că acest număr se va tripla în 2050, deoarece China și India devin din ce în ce mai motorizate. Astfel, consumarea energiei la nivel global prin transportul rutier va crește considerabil. De exemplu, în Europa, un locuitor din doi are în posesie o mașină, în timp ce în Tajikistan, există o mașină la 2000 de locuitori. Între timp, în țările industrializate mașinile cu motor electric, cele hibride și de curent electric sunt în creștere. Totuși, pentru piețele din țările aflate în curs de dezvoltare, producătorii auto produc autoturisme învechite și poluante. Transportul rutier este responsabil pentru aproximativ 80% din emisia gazelor de seră.

Harta prezintă folosirea la nivel global a navelor de marfă, conform măsurătorilor de utilizare înregistrate. Aceste nave de marfă reprezintă 57% din industria navală la nivel global, restul procentajului fiind reprezentat de navele trasportatoare de petrol. Cu toate acestea, navele militare și comerciale cuprind numai o mică parte din industria navală la nivel global. Majoritatea vaselor care au capacitate mare de încărcare sunt înregistrate în Panama, Liberia, Malta și Cipru. Doar Panama are 26% din totalul înregistrat la nivel global. Proporția în care gazele de seră sunt emise de transportul martim este de aproximativ 7%.

Această hartă ne indică consumul de combustibil (gaz, cărbune, petrol, lemn și energie nucleară) din lume, adică ce se folosește, de exemplu, pentru încălzire, lumină, transport, sau producția de bunuri. Consumul din emisfera nordică este mult mai ridicat – cu precădere în America de Nord, Europa și Japonia – decât în țările din emisfera sudică, dar în China și India, cererea de consum energetic crește considerabil. Tone de CO2 sunt emise în principal din arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze și petrol), astfel că nu este surprinzător faptul că gazele de seră sunt atribute ale sectorului energetic. Economisirea energiei și folosirea surselor de energie regenerabilă (geotermală, solară, eoliană și hidraulică) înaintează spre o politică sustenabilă a consumului energetic.

La nivel global, numărul zonelor forestiere este într-o continuă scădere. Această hartă ne indică zonele defrișate. Majoritatea se afă în America de Sud, în special în Brazilia, care este cea mai mare zonă forestieră din lume. Sunt înregistrate pierderi enorme în sud-estul Asiei. În special, pădurile tropicale din Indonezia sunt afectate de defrișările pe scară largă. Chiar și zonele forestiere de pe continentul African sunt grav afectate. Cu toate acestea, pădurile ei, din punct de vedere al schimbărilor climatice reprezintă rezervoare de oxigen, deoarece copacii și plantele absorb CO2 din aer și îl înmagazinează reducând astfel gazele de seră din atmosferă. Zone întinse de păduri sunt însă defrișate, pentru crearea, de exemplu, a pășunilor pentru bovine, câmpuri de petrol sau plantații. Prin tăiere și ardere, cantitatea de CO2 înmagazinată în copaci este eliberată, iar utilizarea agricolă a pământului în care au crescut plantele defrișate, aduc un surplus al emisiilor de gaze de seră.

Această hartă indică zonele în care emiterile de metan și protoxid de azot sunt proportionale. Agricultura, dar și dezghețarea permafrostului din tundra artică sunt factorii principali pentru creșterea metanului (CH40) și protoxidului de azot (N20). Comparativ cu dioxidul de carbon, metanul contribuie de 20 de ori mai mult, iar protoxidul de azot cu 300 de ori mai mult la fenomenul încălzirii globale. În timp ce metanul este produs de cultivarea orezului, extracția cărbunelui, creșterea animalelor, depozitele de deșeuri sau descompunerea materialului organic de către bacterii, protoxidul de azot este eliberat de îngrășămintele cu azot, fertilizatorii naturali și deșeurile de origine animală, procesele industriale și consumul energetic. Aproximativ 11% din gazele de seră emise la nivel mondial se datorează industriei sectorului agricol. Din punctul de vedere al schimbărilor climatice, bovinele sunt privite ca fiind ”ucigașele climei”. Acest lucru se datorează sistemului lor digestiv care produce metan; gazul este eliberat de animale la fiecare 40 de secunde. Odată cu creșterea consumului de carne la nivel global, crește și concentrația de metan din atmosferă. În ultimii 50 de ani, cantitatea a crescut de șase ori.

Această hartă ne indică cantitatea de deșeuri acumultă din comune și sate. Aceasta include și deșeurile provenite din clădirile private dar și din cele publice, precum școlile.Deșeurile includ ambalaje, hârtie, deșeuri organice, deșeuri voluminoase și deșeuri periculoase. Rusia are cel mai ridicat capital al producerii de deșeuri, în vreme ce Madagascar, Burkina Faso, Nepal și Costa Rica îl dețin pe cel mai mic. În marile țări industrializate, există o varietate de echipamente de salubritate. Cu toate acestea, în statele dezvoltate, deșeurile sunt, în principal, reciclate. În Austria, gestionarea deșeurilor, precum și creșterea animalelor, produc o mare concentrație de metan. Reglementările generale ce țin de formarea, separarea și gestionarea deșeurilor, pot reduce considerabil formarea gazelor de seră. Datorită creșterii volumului total al deșeurilor, se cere implementarea de măsuri cuprinzătoare, de dragul sustenabilității. La nivel mondial, aproape 4% din gazele de seră sunt emise de deșeuri.