Sărăcie

Acest modul prezintă natura multiplă a fațadelor sărăciei din țările aflate în curs de dezvoltare, precum și în cele industrializate

Întrebări de deschidere

Ce calculează coeficientul GINI?
Răspuns corect: Distribuția (in)egalității
Coeficientul GINI a fost dezvoltat de un statistician italian, Corrado Gini și se folosește ca unitate de măsură a distribuției. Preia valori ce variază de la 0 la 1. 0 reprezintă distribuție egală, iar cu cât este mai mare coeficientul, cu atât mai inegală devine distribuția. Coeficientul GINI este adesea folosit pentru a reprezenta distribuția bogăției și venitului dintr-o țară.
Care dintre aceste țări are o distribuție relativ inegală a veniturilor, cu un coefficient GINI de 0,49?
Răspuns corect: Chile
Din lista acestor țări, Chile are cea mai mare diferență dintre veniturile realizate. Acest lucru înseamnă că există persoane care câștigă sume mari de bani și persoane care câștigă foarte puțin. Cea mai mică diferență dintre venituri este în Slovenia, cu un coeficient GINI de 0.24. Spania ajunge la 0.32 iar SUA 0.38.
Pe care continent se găsește cea mai mare discrepanță dintre bogați și săraci?
Răspuns corect: America Latină
America Latină este continentul cu cele mai evidente diferențe dintre săraci și bogați. Deși inegalitățile au scăzut în anii recenți, în multe dintre țări, câteva elite dețin jumătate din bogăția populației. Motivul datează încă din perioada colonială, când doar câteva persoane acumulau suprafețe întinse de teren. Mai mult, reformele neo-liberale au dus la îmbogățirea elitelor în perioada anilor 1980, în timp ce o parte mare a populației a sărăcit.
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle, Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
http://www.unhabitat.org/pmss/listItemDetails.aspx?publicationID=3387
În anii recenți, discrepanța dintre săraci și bogați...
Răspuns corect: s-a mărit
La nivel mondial, discrepanța dintre bogați și săraci a crescut în anii recenți, indiferent că se compară state diferite sau un singur stat. Pe de altă parte, clasele sociale elitiste devin mai bogate, pe de alta o mare parte a populației sărăcește. Criza financiară din 2008 a agravat acest fenomen. În prezent, există mai mulți milionari decât în perioada precedentă crizei, iar în același timp, 1.2 miliarde de oameni încă trăiesc în condiții de sărăcie extremă. (criterul ONU: trăiesc cu mai puțin decât 1$ pe zi)
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle, Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
http://www.unhabitat.org/pmss/listItemDetails.aspx?publicationID=3387
Ce aspecte sunt luate în considerare când se calculează Indicele Dezvoltării Umane al unei țări?
Răspuns corect: Puterea de cumpărare, speranța de viață și standardele educaționale.
Sărăcia nu poate fi determinată doar din venitul realizat și consum. De aceea ONU a elaborat acest Indice al Dezvoltării Umane (HDI) care ia în considerare speranța de viață și standardele educaționale, împreună cu puterea de cumpărare. Acești trei factori se combină pentru a calcula HDI-ul unui stat, care reprezintă o formă de măsurare a nivelului de dezvoltare.
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle, Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
Câte țări se află printre cele mai sărace țări din lume (LDC – cele mai puțin dezvoltate țări) și ce procent al populației mondiale trăiesc în ele?
Răspuns corect: 49 țări, aproximativ. 12% din populația lumii
Orice țară care se dovedește a avea, în mod special, un venit mic pe cap de locuitor, furnizare de proastă calitate pentru populație și o economie slabă este indubitabil LDC. Totalul este de 49 de state, în care trăiește 12% din populația lumii și reprezintă cele mai sărace țări. Printre ele se află 34 de țări Africane, 14 din Asia și Pacific și Haiti din Caraibe.
Care este speranța de viață în țările sărace, în așa-numitele LDC (Cele mai sub-dezvoltate țări) ?
Răspuns corect: 57 de ani
Speranța de viață medie în țările aflate în curs de dezvoltare este de 57 de ani. Aproape ¾ din populația statelor LCD decedează înainte de a împlini vârsta de 50 de ani. Cauza principală a speranței mici de viață o reprezintă malnutriția, lipsa asistenței medicale și apa nepotabilă. HIV/SIDA este printre motivele principale ale deceselor din regiunile sărace din Africa. La nivel mondial, speranța medie de viață este de 69 de ani.
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle, Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
Care din următoarele sume de bani reprezintă o cifră de trei ori mai mare decât ajutorul acordat la nivel mondial?
Răspuns corect: Banii pe care imigranții îi trimit înapoi în țara natală.
Banii trimiși familiei, pe care cei ce trăiesc și lucrează în afara țării natale, reprezintă mai mult de 300 de miliarde de dolari în țările aflate în curs de dezvoltare anual, și pot ajuta la reducerea sărăciei. Aceste transfere sunt denumite remitențe.
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle, Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934-1288990760745/MigrationandDevelopmentBrief21.pdf
Majoritatea țărilor aflate în curs de dezvoltare sunt îndatorate și au de înapoiat credite și dobânzi. Fluctuația creditelor și dobânzilor este denumită reducerea datoriilor. Ce afirmație este corectă?
Răspuns corect: Țările aflate în curs de dezvoltare plătesc mai multe dobânzi țărilor industrializate decât li se oferă pentru ajutorul de dezvoltare a sectorului public.
Țările aflate în curs de dezvoltare plătesc în jur de 2000 de miliarde de dolari anual doar dobânzi – mai mult decât suma primită pentru dezvoltarea sectorului public (Asistența Oficială de Dezvoltare – ODA). Multe țări folosesc mai mult de un sfert din câștigurile realizate din export pentru a-și achita datoriile și dobânzile, deși sunt diferențe regionale. De exemplu, datoria în Africa și Asia este mai mică decât în America Latină. Deoarece majoritatea datoriilor sunt calculate în funcție de cursul dolarului și deoarece cursul s-a modificat în defavoarea dolarului, nivelul datoriei a crescut.
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle, Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
http://data.worldbank.org/sites/default/files/gdf_2012.pdf
Cine a fost cea mai bogată persoană a anului 2013?
Răspuns corect: Carlos Slim Helu
Conform Forbes, o revistă britanică de economie care a alcătuit o listă cu cei mai bogați oameni din lume, în mai 2013 primul loc era deținut de Carlos Slim Helu, un mexican implicat în sectorul telecomunicațiilor. Proprietățile lui erau estimate la suma de 73 miliarde de dolari. Amancio Ortega, fondatorul lanțului de modă „Zara” deținea 57 de miliarde de dolari, iar Liliane Bettencourt de la L’Oreal, care era numărul 6 din listă, avea peste 30 de miliarde de dolari.
Care dintre următoarele patru țări adăpostesc aproape jumătate din populația analfabetă a lumii ?
Răspuns corect: India, China, Bangladesh și Pakistan
Majoritatea analfabeților trăiesc în India, China, Bangladesh și Pakistan. La nivel mondial, aproape 800 de milioane de oameni nu știu să citească sau să scrie.
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/literacy-statistics-trends-1985-2015.pdf
Sunt femeile afectate în aceași măsură ca bărbații când vine vorba de analfabetism? Care este rata distribuției? (Pe baza statisticilor ONU din 2011)
Răspuns corect: 33,3% bărbați, 66.6% femei
Femeile sunt mai puternic afectate de analfabetism decât bărbații. Aproape 2/3 din populația care nu poate citi sau scrie, la nivel mondial, este reprezentată de femei
Surse
Immel, Karl-Albrecht/ Tränkle Klaus (2011): Aktenzeichen Armut. Globalisierung in Texten und Grafiken. Wuppertal: Peter Hammer Verlag
http://www.uis.unesco.org/Education/Documents/literacy-statistics-trends-1985-2015.pdf
Ce se înțelege prin „sărăcie ascunsă“?
Răspuns corect: Gospodăriile și persoanele care au dreptul la asistență socială dar nu beneficiază de aceste servicii.
“sărăcia ascunsă” se referă la situația în care indizivii care au dreptul la asistență socială, nu o accesează. Motivele din spatele acestui fenomen constau în ignoranță sau rușine.
În Austria erau aproximativ 4,9 medici la 1000 de locuitori în 2010. Câți sunt în Bangladesh ?
Răspuns corect: 0,3
deși s-au înregistrat progrese în sistemul de sănătate mondial, asiurările de sănătate sunt inegal distribuite. Aproape 5/6 din populația mondială trăiește într-o țară aflată în curs de dezvoltare, dar doar 1/7 din sistemul mondial de sănătate este accesat de către ei.