Schimbările climatice

Exercițiul 1

Conform istoriei climatului, ultima Eră Glaciară a început în urmă cu 2.6 milioane de ani și continuă în prezent. O eră glaciară este divizată în perioade calde și reci, iar în prezent suntem în perioada interglaciară. Temperatura medie este de 15 grade Celsius. Temperatura Pământului a crescut din anul 1906 în 2005 cu 0,74 grade Celsius și este la fel de cald ca în orice moment din ultimii 1000 de ani. Totuși, creșterea temperaturii nu este uniformă, continentele încălzindu-se mai repede decât oceanele, iar încălzirea afectează regiunile polare în mod dramatic.

„Emisiile de CO2 provocate de oameni au crescut de patru ori în ultimii 50 de ani. Cei mai calzi 10 ani din această perioadă se încadrează în ultimii 15 ani.“ Schwarzenbach, René/ Müller, Lars/ Rentsch, Christian/ Lanz, Klaus [HrsgIn] (2011): Mensch Klima! Wer bestimmt das Klima? Baden (CH): Lars Müller Publishers

Cercetătorii NASA au descoperit recent că creșterea temperaturilor din aer în apropierea pământului s-a oprit de 15 ani. Oamenii de știință nu au prezis aceast fenomen, deci nu îl pot explica în mod clar. Posibilele cauze sunt reperezentate de încălzirea oceanelor, o stratosferă uscată, gaze ce conțin sulf și apa rece ce se vasă în Pacific (La Niña). Cu toate acestea, influența radiațiilor solare și influența particulelor din producția industrială, încălzirea caselor, eșapamentele auto, oceanele, vulcanii și particulele din nori, circuitul apei nu sunt înțelese încă în totalitate. Aceste posibile cauze sunt doar prezumții, și incertitudinile prognozei climatice sunt mari. Va fi interesant de urmărit cum va aborda cel de-al cincilea Raport de Evaluare al IPCC pe 2013/2014 această pauză în încălzire.

Totuși, este clar că odată cu industrializarea, concentrarea gazelor de seră în atmosferă a crescut. Sunt în jur de 30 de gaze de seră iar efectul de seră natural a crescut datorită gazelor cu efect de seră eliberate de oameni. De exemplu, nivelul de CO2 a crescut în ultimii 160 de ani cu 40%, iar concentrația de metan s-a dublat. Dar care dintre gazele de seră joacă un rol important în dezbaterea climatică?

Sarcină

Încearcă să aloci gazele diferite pe grafic. Odată ce toate gazele de seră sunt la locul potrivit, vei observa procentul în care acestea contribuie la efectul de seră.

De asemenea, este interesant faptul că gazele rețin energia încălzită în grade diferite, de exemplu, metanul contribuie la încălzirea globală cu de 20 de ori mai mult, iar protoxidul de azot cu 300 de ori mai mult decât CO2. Mai mult, diferite gaze rămân în atmosferă pentru mult timp. Dar cât de mult timp, mai exact?

Încearcă să potrivești durata de viață a gazelor:

Acum mai rămâne doar de clarificat ce activități eliberează cele mai multe gaze de seră produse de om. Potrivește diferitele surse de emisie de gaze de seră din grafic: odată ce toate se află la locul potrivit, vei vedea cu exactitate procentul de contribuție.

Notă

Notă: Turba este un sediment organic care se depune în mlaștini, iar în stare uscată este inflamabil. Incendiile de turbă sunt deci, incendii subterane. În mod obișnuit, acestea se produc unde apa subterană este scăzută/ secată artificial, nici nu plouă și nici incendii de păduri nu izbucnesc. Șansele ca un incendiu de turbă să se producă sunt foarte mari în zonele cu temperaturi atmosferice ridicate, umiditate scăzută și vânt.

Surse

www.ipcc.ch
www.spiegel.de
www.unep.org
www.epa.gov
www.wikipedia.org
Schüppel, Katrin (2007): Klimawandel und Klimaschutz. Informationen, Hintergründe, Diskussionsanregungen. Mülheim/Ruhr: Verl. an der Ruhr
Dow, Kirstin/ Downing, Thomas E. (2007): Weltatlas des Klimawandels. Karten und Fakten zur globalen Erwärmung. Hamburg: Europäische Verlagsanstalt