„Marea noastră problemă o reprezintă faptul că nu ne mai putem imagina ceea ce facem” Anders, Gunther; filosof
În primul rând, trebuie menționat faptul că întotdeauna clima răspunde la influențele externe cu un anumit decalaj de timp. Cercetătorii care studiază manifestările climatice presupun că răspunsurile sistemului climatic pentru acțiunile noastre nu vor fi observabile la maximul lor până în 2050. Consecințele schimbărilor climatice interacționează, formând o rețea globală și sunt resimțite în întreaga lume. Prin urmare, pierderile de recolte, de exemplu, pot reflecta efectele schimbării climei în modificările globale ale prețurilor, calității și valabilității.
Încearcă să rezolvi următorul puzzle, prin indentificarea manifestărilor schimbărilor climatice la care se referă descrierile. De asemenea, ți se vor oferi informații asupra impactului pe care îl au aceste manifestări.
În toată lumea, mă retrag și devin tot mai subțire. În emisfera nordică, m-am redus cu 10% din anul 1960. Reprezint, împreună cu expansiunea termală a apei de mare, motivul pentru care nivelul apei a crescut cu 10-20 cm în secolul al XX-lea. Prin mine, Antartica este mai întunecată și de aceea se încălzește mai repede. Declinul meu ameneniță existența urșilor polari, deoarece ei depind de mine atunci când vânează. Pe termen lung, retragerea mea ar putea amenința multe bazine hidrografice, pe care încă le alimentez.
Răspuns corect: topirea gheții și zăpezii
Din punct de vedere temporal, nu apar frecvent, ci doar intens. Datorită încălzirii globale, ofer pe de o parte mai multă apă în atmosferă, iar pe de altă parte, mai mulți vapoi de abur sunt transportați din oceane pe continente, așa că apar cu precădere în regiunile din interiorul continentelor. Din punct de vedere regional variez mult, la tropice și la latitudini înalte apar mai frecvent, iar în zonele subtropicale mai rar. De asemenea, apar în perioade diferite din lunile de iarnă și vară. Deci, apar mai rar pe teritoriul Europei vara, iar iarna, apar doar în sudul Europei. Când vine vorba de stabilizarea râurilor, baraje, sisteme de irigare sau schimbări ale întrebuințării terenurilor din zonele de colectare a apei, sunt parțial responsabilă de indundații. Mai mult, pe lângă uragane și creșterea nivelurilor de apă, mai ameninț monumentele importante, siturile arheologice și alte reminiscențe istorice sau patrimoniul cultural. De asemenea, inundațiile au crescut gradul de risc al infecțiilor și a bolilor transmise prin apă.
Răspuns corect: furtunile puternice și inundațiile aferente
Mie îmi revin două treimi din dezastrele naturale, iar eu sunt motivul distrugerilor, în principal, a zonelor rurale. Dacă vin dinspre Atlantic, sunt denumită diferit față de atunci când vin dinspre Oceanul Pacific și Indian, chiar și precursorii meu au nume diferite, în funcție de intensitatea lor. În 2011, am lovit de cele mai multe ori de când s-a început contorizarea mea în anul 1850, adică de exact 34 de ori. Este remarcabil că cea mai crescută intensitate a mea s-a înregistrat în ultimele decenii, și în cel mai bun caz, pot fi considerat un indicator al influenței umane asupra mediului, deoarece fluctuațiile dintre decenii sunt foarte mari. Ce este sigur este faptul că frecvența mea este în relație directă cu creșterile din temperatura suprafețelor mărilor, consecință a factorilor naturali și antropogenetici deopotrivă.
Pe de o parte sunt afectată de circulația Curenților marini, pe de alta, de încălzirea globală. Deoarece sunt foarte cuprinzătoare, măsurătorile mele variază în funcție de locație, de exemplu, dacă cresc în emisfera nordică, nu înregistrez schibări semnificative în cea sudică. Modelele climatice, au explicat deja însă, această curiozitate: în primul rând, nu este foarte mult teren acolo, iar în al doilea rând mă introduc acolo modificări pe verticală acolo. Ajut la răspândirea bolilor și paraziților. De exemplu, în 1990 mii de delfini au murit din cauza unei epidemii iar recifurile de corali devin din ce în ce mai palide deoarece nu mai cresc alge.
Răspuns corect: temperaturile extreme
Datorită curenților oceanici, eu nu mă manifest la fel. Recent, măsurătorile din satelit au arătat cum am crescut cu 2,7 mm anual. Am potențialul de a devein una din cele mai mari probleme ale umanității, deoarece pun în pericol existența de pe insule și din regiunile de coastă, milioane de oameni putând devein refugiați pe motiv de mediu. Indiferent de această situație, 40% din populția lumii locuiește la mai puțin de 100 de kilometri de coastă. Dacă toată zăpada montană s-ar topi, aș crește cu 0.5m. Pe termen scurt variez, parțial datorită vânturilor sau mareelor, iar pe termen lung sunt afectată de încălzirea globală, de exemplu prin topirea calotelor glaciare din Antartica și Groelanda, dar și a topirii zăpezii din zonele montane. În plus, mă pot modifica în funcție de creșterea sau scăderea nivelului scoarței terestre.
Răspuns corect: creșterea nivelului mării
Produc schimbări odată cu modificările de dioxid de carbon din ocean active din apă. Oceanele se manifestă ca o magazine pentru CO2. Ele rețin de 50 de ori mai mult CO2 decât atmosfera, însă cu cât se găsește mai mult CO2 în atmosferă, cu atât acest sistem al circulației natural este dezechilibrat. Consecința constă în inflitrarea CO2 în stratele superioare oceanice și în cele din urmă, în adâncimea lor. Sunt provocată de cantitarea de CO2 din oceane care se dizolvă și reduce nivelul de pH din apă. Această valoare a scăzut de la începutul industrializării. Acesata afectează echilibrul oceanic și viața, dar și ecosistemele marine. De aceea, de exemplu, influențez formarea de calcar în familiile de plancton, midii, melci și corali, precum și asupra dezvoltării și reproducerii acestora.
Răspuns corect: procesul de acidizare și de încălzire oceanică
Suprafața apelor se evaporă mai rapid datorită mie. Acest lucru înseamă, în primul rând, că cererea de apă crește. În plus, din cauza mea zăpada și calotele glaciare se topesc mai rapid. Prin urmare, intesific deficitul apei din unele zone și cresc gradul de risc la secetă și incendii forestiere. Lipsa apei, calitatea scăzută a apei pentru sistemele de scurgere și de eliminare a deșeurilor, precum și impactul deșertificării asupra producției alimentare și, totodată, răspândirea bolilor. În cazuri extreme, modific de asemenea, habitatul multor mamifere, amfibieni, păsări și specii de plante, distrugând deci echilibrul ecosistemului.
Sursa:
Schüppel, Katrin (2007): Klimawandel und Klimaschutz. Informationen, Hintergründe, Diskussionsanregungen. Mülheim/Ruhr: Verl. an der Ruhr
Wegner, Jochen (2013): Die Zeit.Wochenzeitung für Politik Wirtschaft Wissen und Kultur. Nr.24. Hamburg: EIT Verlag Gerd Bucerius GmbH & Co
Latif, Mojib (2007): Bringen wir das Klima aus dem Takt? Hintergründe und Prognosen. Frankfurt/M.: Fischer Taschenbuch
Dow, Kirstin/ Downing, Thomas E. (2007): Weltatlas des Klimawandels. Karten und Fakten zur globalen Erwärmung. Hamburg: Europäische Verlagsanstalt
