Gândirea critică
Această tematică ne arată cum să gândim critic, cum să găsim contextul ascuns și cum să citim printre rânduri
Erorile logice care folosesc prejudiciile
Prejudiciile noastre sunt sentimente fără logică, bazate pe emoții, ignoranță și frica de necunoscut. Nu ne permit să gândim clar și rațional. Cunoaștem două tipuri de prejudicii - primul tip face atac la persoană direct, iar cel de-al doilea, otrăvește fântâna - spus metaforic.
Primul tip - ad hominem și sub-categoriile lui - încearcă să opună argumentația prin arătarea imperfecțiilor cuiva - reale sau imaginare. Scopul acestei tehnici este de a distrage atenția de la discuția problematicii, la discuția caracteristicilor bune sau rele ale oponentului.
Exemplu:
”Thomas nu ar trebui să vorbească despre ceea ce vom face la educație fizică. A fost mereu gras”.
Explicație: Faptul că Thomas a fost gras în trecut nu are nimic în comun cu capacitățile sale de a planifica activitățile educaționale.
Cel de-al doilea tip otrăvirea fântânii încearcă să profaneze argumentul prin atribuirea lui unui anume grup. Cel mai bun exemplu este așa-zisul reductio ad Hitlerum, legatd de naziști sau nazism.
Exemplu:
”Vegetarienii sunt ciudați: știai că și Hitler a fost vegetarian?”
Explicație: Aceași abordare ar fi putut aplicată oricărei mișcări negative, grup, comunitate sau persoană. Se baează pe eroarea logică că ceva care a fost susținut de naziști, comuniști, maoiști etc. este automat rău. Inversul se aplică de asemenea. Dacă cineva era împotriva comuniștilor/naziștilor, era automat privit ca un om bun.
Exemplu:
”Ateii nu au morală, Stalin era ateu.”
Explicație: Doar pentru că Stalin era ateu, nu are nimic în comun cu restul ateilor.
Exemplu:
”Joseph a fost o persoană bună - lupta împotriva naziștilor.”
Explicație: Doar pentru că Joseph lupta împotriva naziștilor, asta nu înseamnă automat că el este o persoană bună.