Egalitatea de gen

COMPORTAMENT DE AUTO-MUTILARE ȘI PROBLEME DE SĂNĂTATE

Stereotipurile de gen aduc speranțe, care sunt de multe ori, greu de îndeplinit. Mitul Frumuseții este unul dintre aceste concepte șablon, care, mai ales pentru fete și femei, sugerează că aspectul frumos este o calitate esențială feminină.

Mitul frumuseții reprezintă un set de stereotipuri de gen, ce promovează ideea că frumusețea este o calitate esențială a feminității.

Mitul frumuseții pune o presiune enormă asupra fetelor și femeilor (și totodată asupra băieților și bărbaților). Dorința de a fi pe placul tuturor stă în natura umană. Definiția frumuseții diferă în funcție de perioada culturală sau istorică. Problema apare atunci când ceva care nu poate fi realizat decât prin „nefiresc” este definit ca frumusețe feminină ”naturală”, în cazul în care durează doar o scurtă perioadă (bătrânețea este urâtă), în cazul în care conceptul frumuseții dintr-o anume cultură este promovat în rândul altora, și mai ales, în cazul în care amenință sănătatea și viața femeilor.

Din ce în ce mai multe fete, nu numai în Slovacia, suferă de tulburări alimentare, iar majoritatea femeilor, de mai multe ori pe parcursul vieții, țin diete alimentare pentru slăbit. Acest lucru înseamnă oare că majoritatea femeilor sunt supraponderale? Dacă da, există o problemă de fond mult mai serioasă decât s-a anticipat. Ceea ce ne pare nouă frumos, ”sexy” trebuie învățat. Dacă pe copii îi învățăm că femeile frumoase sunt slabe și bărbații sunt atractivi dacă sunt ”musculoși”, vor fi afectați în moduri diferite de propria înfățișare, care cu siguranță va fi departe de idealul învățat. Alarmant este că această suferință este provocată rațional. Într-o societate în care frumusețea unei femei (sexy) este apreciată mai mult decât munca depusă - comparativ cu venitul realizat de modele, sau câștigurile din concursurile de frumusețe- toate femeile devin acaparate de puterea mitului frumuseții. De vreme ce majoritatea populației este departe de a fi ideală, va fi afectată mai mult sau mai puțin de frustrări datorate îngrijorărilor legate de aspectul ei.

Mitul frumuseții reduce caracteristicile personalității și talentele la ceva care nu este la fel de important ca frumusețea. O consecință a mitului frumuseții este de exemplu situația în care frumusețea femeilor este apreciată la locul de muncă (modele, prezentatoare, etc.), sunt incomparabil mai bine plătite decât ”profesiile feminine”. În cazul bărbaților, nu este așa. Multe ”profesiuni masculine” nu sunt mai bine plătite, dar mai apreciate decât profesiile de model sau prezentator.

Pentru copii și în special pentru tineri, perspectivele ce provin din mediul înconjurător, mai ales din partea părinților sunt prioritare. Mulți copii sunt îngrijorați de aspectul lor într-o asemenea măsură, încât le restricționează dezvoltarea personală. Dreptul la dezvoltare personală face parte din drepturile omului.

Consecințele mitului frumuseții, duc astfel la cheltuirea unor sume importante din salariul și așa mic al femeilor, pe produse cosmetice, intervenții cosmetice, inclusiv riscurile aferente ale chirurgiei plastice și dietele drastice. Tulburările de alimentație reprezintă o consecință gravă al mitului frumuseții, deoarece din ce în ce mai multe tinere se confruntă cu anorexie, bulimie, adicție sportivă sau alte impacturi ale mitului frumuseții ce prezintă o amenințare nu numai la venitul realizat de femei și fete (dar și al băieților), cât mai ales asupra stării de sănătate, chiar și a vieții care este amenințată (statisticile globale ne arată că majoritatea bolilor se manifestă la pubertate și adolescență, deci între vârstele de 12-18 ani. Anorexia joacă un rol semnificativ, fiind plasată pe locul 3 al bolilor cronice din rândul adolescenților).

Consecințele negative asupra sănătăți ale stereotipurile de gen afectează femeile, dar și bărbații. Deși în cazul femeilor efectele mitului frumuseții sunt mai violente, pentru bărbați este dezastruos din punctul de vedere al sănătății, din cauza unor ”ordine” stereotipe ale masculinității. În special, cerința de ”a fi puternic” conține multe riscuri. Bărbații nu pot să își exprime sentimentele, care amenință sănătatea lor mentală. Efortul bărbaților de a căuta ajutor de la alte persoane în caz că au probleme, poate fi definit ca o dependență, sau pierderea independenței, slăbiciune... Exclude conceptul ”bărbatului ideal”. Cerința de a fi puternic este asociată adesea cu îndemnul ” să fii curajos”. Manifestările curajului adesea trec limita comportamentului riscant, iar ca rezultat, bărbați sunt mai expuși la răni sau boli din cauza stresului datorat presiunii de a fi performant. Puterea și curajul sunt percepute adesea ca abilitatea de a exprima agresiunea. Acest lucru pune în pericol nu doar bărbații, ci și împrejurările în care se află.

"... Acest lucru denumit curaj, se găsește uneori în forma lașității: dovezile sunt tot felul de situații în care voința de a controla, de a exploata sau asupri este în măsură să justifice uciderea, tortura și violul, pentru că a găsit sprijin în frica excluderii din lumea „bărbaților” dacă nu ești "macho” care prin definiție este puternic. Bărbații uneori sunt denumiți ”feroce”, deoarece sunt puternici în legătură cu propria suferință, însă cel mai important la suferința altora.” (Pierre Bourdieu: Domination of Men)