Globalizarea

Atribuțiile mele variază de la păstrarea păcii în lume la protecția drepturilor omului și promovarea cooperării internaționale în toate domeniile. De asemenea, monitorizez respectarea legii.

Principalele mele organisme sunt Secretariatul General, Adunarea Generală, Consiliul Economic și Social, Curtea Internațională de Justiție și Consiliul de Securitate. Deoarece în componența mea intră aproape toate țările din lume, eu am, de asemenea, posibilitatea de a promova dialogul între statele slab dezvoltate economic și cele puternice. Nu am însă succes atunci când cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (SUA, Rusia, Franța, Marea Britanie și China) nu urmăresc o linie comună, ci mai degrabă interesele lor naționale cu deciziile lor de veto.

Deținătorii capitalului meu sunt statele membre. Capitalul, precum și distribuirea voturilor sunt legate de performanța economică a unei țări. Acest lucru înseamnă că cu cât un stat membru contribuie mai mult, cu atât are pondere mai mare la vot. Sarcina mea principală este de a crește creditarea către țările în curs de dezvoltare și nivelul de trai, precum și de a promova măsuri de combatere a sărăciei.

Sunt frecvent criticată pentru concentrarea eforturilor mele prea mult asupra creșterii economice, în timp ce factorii de mediu și sociali sunt neglijați.

Monitorizez politica monetară a statelor membre. Sarcina mea principală este de a menține monedele naționale cât mai stabile, astfel încât schimbul lor să fie înlesnit (convertibilitate); de asemenea, încerc să creez un curs de schimb fix și lupt împotriva inflației (devalorizarea banilor). Acord, de asemenea, împrumuturi pentru a ajuta țările în criză financiară. Împrumuturile pe care le dau sunt supuse unor condiții. Aceste condiții includ eliminarea subvențiilor și a datoriei publice, reducerea cheltuielilor guvernamentale și lupta împotriva inflației. Sunt uneori criticată pentru aceasta.

Odată ce mi se alătură, fiecare stat membru plătește un avans, acesta calculându-se din PIB, ponderea comerțului mondial, fluxurile de capital și rezervele valutare. Cu cât contribuția este mai mare, cu atât e mai mare ponderea la vot. Prin urmare, țările dezvoltate economic au un cuvânt mai mare de spus în ceea ce priveşte deciziile decât cele slab dezvoltate economic

Printre principalele mele sarcini se numără reducerea tarifelor, liberalizarea pieței și instituirea unui sistem comercial global. De asemenea, mediez în cazuri de litigii în comerțul internațional. Sunt de multe ori criticată pentru că liberalizarea piețelor este în beneficiul corporațiilor multinaționale în special și pentru că pun accentul pe interesele sociale și de mediu.

Pentru mine, toate statele membre au dreptul de a vota și sunt, prin urmare, egale. În practică, țările industrializate îşi impun mai des interesele. De exemplu, ele cer țărilor în curs de dezvoltare să renunțe la barierele comerciale în schimbul deschiderii piețelor din țările industrializate. Cu toate acestea, ele se protejează de multe ori cu așa-numitele bariere netarifare în calea comerțului (subvenții, standarde de produs sau proceduri anti-dumping).

Lucrez independent și sunt finanțată prin donații de partid și taxe de membru; în ceea ce privește conținutul mă ocup în principal cu dimensiunea economică a globalizării. Cel care a dat denumirea de taxa Tobin m-a criticat pentru că aş fi de stânga.

Interogarea sistemului nostru economic este aproape de inima mea, de aceea mă ocup de informare și campanii, formulez cerințe politice și colaborez cu inițiative ale societății civile. Militez pentru controlul democratic al piețelor financiare, o Europă democratică și socială și un sistem agricol durabil, încheierea concurenței de localizare, un sistem echitabil de tranzacționare la nivel mondial, echitate fiscală și securitate socială.

Eu sunt independentă de stat și industrie, sunt finanțată exclusiv prin donații și mă ocup în principal de dimensiunea ecologică a globalizării. Campaniile mele de mediu se concentrează în principal pe următoarele subiecte: climă, oceane, păduri, agricultură și inginerie genetică, precum și toxine de mediu și consum.

Sunt frecvent criticată pentru activismul meu. Pentru că echipa mea obține de multe ori acces direct la companii sau clădiri guvernamentale, sunt acuzată mereu de violare de domiciliu, așa cum s-a întâmplat de exemplu în 2013, când activiștii au desfășurat un afiș cu inscripția „problema CO2” pe acoperișul sediului Volkswagen.

Donațiile și cotizațiile membrilor mă finanțează. Sunt independentă politic și activă atât în campanii şi PR, cât și în educație și advocacy. Aceasta din urmă este deosebit de importantă pentru a se asigura că drepturile omului sunt incluse în acordurile internaționale. În 1977 am primit Premiul Nobel pentru Pace.

Militez pentru respectarea la nivel mondial a drepturilor omului și dezvăluirea încălcării drepturilor omului. De exemplu, lupt pentru protecția împotriva torturii și a pedepsei cu moartea, pentru protejarea activiştilor pentru drepturile omului, a refugiaților și a solicitanților de azil și pentru asigurarea unui control eficient al comerțului cu arme. Sunt acuzată de unele state de unilateralitate în evaluările mele asupra țărilor ne-occidentale. Sunt de asemenea criticată pentru utilizarea a prea multor resurse pentru a aduna fonduri și membri